|
|
|
EŞTI CU CE TE HRĂNEŞTI
O campanie pentru copii şi părinţi, susţinută de Primăria Sectorului 1
INTRODUCERE
IDENTIFICAREA UNOR PROBLEME CONCRETE
OBIECTIVELE CAMPANIEI
SPECIFICITATEA CAMPANIEI
IMPLEMENTAREA CAMPANIEI
IDENTIFICAREA UNOR PROBLEME CONCRETE:
Oamenii (mai ales copiii) ignoră alimentele în starea lor naturală.
Întrebare: care sunt motivele? (sunt “îndreptăţite” sau nu?)
- semipreparatele, prefabricatele şi alimentele procesate au succes pentru că distanţa dintre cumpărare, despachetare şi ingerare este foarte mică, nu necesită efort şi timp pentru preparare;
- alimentul poate fi o marcă socială (nu mai consumi cacao sau ciocolată de casă pentru că nu mai este la modă, îl înlocuieşti cu o marcă existentă pe piaţă), fapt care influenţează alegerea de a-l consuma sau nu;
- ambalajul devine mai important decât conţinutul (estetica ambalajului – atractivşi colorat – este factor hotărâtor în alegerea produsului, iar nu conţinutul înscris pe ambalaj);
- anumite alimente poartă o încărcătură socială negativă – soia, cicoare,nechezol – care le-a alterat imaginea/popularitatea şi a diminuat consumul lor;
Oamenii ignoră şi cum mănâncă. Actul alimentar a devenit un gest mecanic, un automatism lipsit de orice semnificaţii culturale sau sociale. Unii consideră că e important doar ce mănâncă, nu şi cum/când mănâncă.
Întrebare: Cum, când, cu cine, de ce mâncăm?
- oamenii/copiii mănâncă în faţa televizorului, mecanic, fără a conştientiza prea mult conţinutul, calitatea sau cantitatea produselor;
- masa copiilor din timpul zilei este alcătuită din produse de la chioşcuri, prânzul adulţilor este consumat în fugă, la repezeală pe marginea biroului;
- există contexte care induc anumite preferinţe alimentare şi creează practici sociale, copiii vor la fast food nu numai pentru ce mănâncă acolo, ci şi pentru cum mănâncă (ambalaje atractive), unde (spaţiu cu jucării, baloane), cu cine (vezi sărbătorirea zilei onomastice);
Oamenii (mai ales copiii) sunt invadaţi de publicitate.
Întrebare: Dacă nu ne putem sustrage, cum ne putem totuşi proteja?
- industria produselor semipreparate, procesate, a aditivilor, a înlocuitorilor este foarte puternică şi influenţează consumul şi deprinderile alimentare;
- revistele/cărţile de gastronomie se vând foarte bine, deci există o preocupare pentru alimentaţie, dar aceleaşi reviste/cărţi recomandă diverse produse: ex. margarină, supă instant etc şi care sunt folosite în reţetele propuse;
- s-a format deprinderea de a folosi înlocuitori sintetici (chiar pentru produse existente şi accesibile);
- oamenii ignoră partea „nevăzută” a alimentelor, de exemplu conţinutul ridicat de sare din produse tip fast-food, chips-uri, substanţele cancerigene din conserve şi produse afumate.
|
|
