Inapoi

Daniela Văduva

Întâlnirea cu copiii, de la clasa a 2-a până la clasa a 6-a, a fost pentru mine o experienţă foarte plină, cu gust de salată „á la Şoni” şi aromă de portocale, răspândite cu succes în 12 şcoli norocoase din Bucureşti.

De la expresii ca „domesticirea plantelor” la căutarea printre minunile vremurilor noastre a unui „copac care să dea direct acadele”, la imaginarea ironică a unui „strămoş care nu stătea în faţa cortului şi dădea comandă la o pulpă de ren” comparat cu imaginea ţăranului român care „ne dă brânză, lapte, legume şi alte alimente”, copiii au ajuns să-şi dea seama că „X bea în fiecare zi Coca-Cola, dar încearcă să se lase”, că „leurda este foarte bună şi se găseşte în Pădurea Băneasa”, că „dacă mănânci obligat, faci hepatită” şi dacă „manânci multă sare, o să te pişte toată viaţa” (inima) şi că până şi „ambalajele atât de colorate şi atractive ale produselor alimentare se datorează coloranţilor.” J

Amuzantă, dar şi serioasă, ora „Eşti cu ce te hrăneşti” a lăsat urme senzoriale, emoţionale şi mentale. Copiii au primit lecţia strămoşilor în imagini de Ice Age şi până şi eu am aflat tot felul de animale de la care se bea laptele, încercând să surprindă ritmul biologic de-a lungul mileniilor şi să înţeleagă că hrana artificială, foarte îndepărtată de natură are costuri prea mari, pe care nu suntem pregătiţi să le suportăm.

Mai departe, reperul idilic al ţăranului român face o întoarcere magico-culturală în obiceiuri, ritualuri, simboluri deschizând o poartă de suflet spre o masuţă rotundă, cu 3 picioare, la care toată lumea e poftită să se veselească, să vorbească, să-şi spună păsul şi lauda.

Urmează joaca cea mare, copiii actori, copiii care interpretează şi lasă să iasă la suprafaţă modele parentale, atitudini din familie pe care au şansa să le modeleze aici şi acum, într-un rol improvizat dar care le oferă ocazia să transforme obiceiuri greşite legate de alimentaţie, de luarea mesei împreună, de ceea ce pot alege şi negocia conştient în materie de hrană.

Ora se termină coerent printr-o experimentare directă de gusturi, culori, amestecuri neaşteptate de ingrediente, inspirând la creaţie culinară pe toţi puştii cu ochii măriţi de curiozitate faţă de secretele bucătarului.

Am făcut această trecere în revistă a momentelor lecţiei pentru că toate aceste momente sunt argumente pentru o învăţare experienţială subtilă prin care copiii au fost participanţi egali în proces, iar prezentarea informaţiilor, lansarea provocărilor s-a făcut în manieră interactivă facilitând bucuria implicării directe care face ca totul să fie viu, în mişcare iar emoţiile, gândurile, valorile şi atitudinile de viaţă să se contureze natural, în prezent, cât mai conştient.

Dincolo de captarea interesului, acest proces de învăţare experienţială are rolul de a completa în informaţii tema alimentaţiei, o temă pe care copiii nu au avut ocazia s-o abordeze explicit, contribuind la educarea acestora în sensul desprinderii de pasivismul vulnerabil la influenţe exterioare din publicitate, prin imitarea unor obiceiuri la modă, nediscriminarea, ignoranţa sau mai grav nepăsarea faţă de ceea ce mănânci şi ghidând mesajul spre o atitudine activă, în care copiii să aleagă hrana natural, inteligent, în cunoştinţă de cauză, fiind în contact permanent cu nevoile corpului, dar şi ale spiritului.

Impactul în realitate al acestei ore a urmărit ca în ritmurile alerte, consumatorii ale societăţii moderne, copiii să contribuie creativ la regăsirea unor obiceiuri alimentare sănătoase şi a unei forme de comuniune emoţională prin intermediul hranei şi să provoace mici revoluţii gastronomice în propria lor familie, stimulându-i pe părinţi să devină şi mai responsabili de modelul şi valorile oferite propriilor copii.

Feedback-urile copiilor au acoperit o plajă largă de răspunsuri şi reprezentări ale ideii „Eşti cu ce te hrăneşti”, pornind de la un nivel naiv de înţelegere: „hrana ne vine de la oamenii de pe vremuri”, „hrana poate fi cultivată în grădină” până la niveluri profunde, cu implicaţii în mai multe sfere-emoţional, existenţial: „hrana sănătoasă înseamnă mai multă viaţă, mai multă energie, mai multă putere şi mai mult chef de viaţă”, „dacă nu mănânci sănătos, te poţi transforma  într-o altă fiinţă”, „un organism sănătos e unul fericit”, „hrana sănătoasă reprezintă viitorul sănătăţii noastre”, „hrana sănătoasă reprezintă mâncarea naturală, mâncarea în familie”,  „hrana sănătoasă înseamnă lucrurile făcute în familie 100%”, „bucătăria este un loc sacru pentru hrană”, „hrana o preparăm cu dragoste”, „mâncarea sănătoasă te va ţine în formă toată ziua”.

Pagina 2 »