Inapoi

Daniela Văduva
- continuare -

Atât în răspunsuri, cât şi în desene, fructele şi legumele, de cele mai multe ori personificate, sunt simbolurile care apar cel mai frecvent, fiind reprezentate pur şi simplu stereotip dar şi în relaţie cu ceea ce conţin sau cu efectele lor benefice. Ele sunt contrabalansate de reprezentări ca: chipsuri, acadele, dulciuri, conservanţi, e-uri, chimice, alimente prelucrate industrial

Cuvintele sănătos/sănătoasă/nesănătos/sănătate apar ca o marcă în majoritatea argumentelor fiind asociate cu mâncăm, mâncare, persoană, corp, dezvoltare, alimente, a fi, lucruri, căpătând rol de sugestii pozitive, motivatoare în formarea atitudinilor faţă de hrană: metafora „vino în pătratul sănătăţii!”

Modul în care a fost ghidat acest curs a facilitat sinceritatea copiilor, chiar dacă în prima fază aceştia erau tentaţi să dea răspunsuri dezirabile.

Această sinceritate s-a prelungit şi în completarea caietelor, mulţi copii recunoscând faptul că uneori se hrănesc neadecvat sau cu produse mai puţin naturale dar această sinceritate este primul semn al unei decizii asumate, care îi conduce spre a acorda mai multă atenţie unor detalii dincolo de gust, modă, reclamă, neştiinţă.

Din această nevoie a lor de a decide, de a-şi deschide posibilităţi de a alege, în multe desene apar modalităţi de a exprima separarea unor produse sănătoase de unele nesănătoase, de a lansa mesaje de genul: „aşa da, aşa nu!”, „alimente sănătoase, alimente cancerigene”, „ce trebuie să mâncăm, ce nu trebuie să mâncăm”, de a pune semnul interzis pe unele elemente din desen, de plasarea în desen a avertismentului: „Aveţi grijă!”, de a pune în balanţă calităţi ca puternic, frumos, voios, armonios cu obez, a te îngrăşa, a te imbolnăvi, plus mesaje directe ca „Dacă nu vrei să ajungi aşa..., mănâncă sănătos!”, „Alege doar ce e mai bun pentru tine!”, „Tu decizi ce manânci!”. Toate aceste reprezentări şi mesaje marchează procesul declanşat de această lecţie în sensul discriminării, chiar dacă încă în lumea extremelor, a stimulilor legaţi de hrană.
Unele desene reprezintă metafore legate de hrană: copacul cu 2 ramuri şi întrebarea „Cum mănânci tu?”, curcubeul vitaminelor, coşul bunătăţii, balonul zburător al creşterii datorată hranei sănătoase, piramida alimentară a lui Keops, harta ţărilor cu hrană sănătoasă şi nesănătoasă, ceea ce demostreză un nivel mai subtil de înţelegere şi creativitate. Tot din această categorie fac parte micile creaţii literare, poezioare pe tema alimentaţiei.
În raport cu criteriul vârstă am observat o implicare mai mare a elevilor din ciclul primar chiar dacă atenţia lor este fluctuantă şi o disponibilitate mai nuanţată la copiii din gimnaziu care s-au exprimat însă mai creativ în scris şi desen, ceea ce poate fi explicat prin apariţia unor inhibiţii specifice vârstei legate de exprimarea opiniei în public, prin timiditate sau demonstrativitate sau prin provocări intenţionate.
Copiii sunt sensibili la etichete: gras, obez şi se pedepsesc între ei cu aceste cuvinte, acest aspect aducând în discuţie tema delicată a imaginii de sine în raport cu hrana. În fiecare clasă au fost copii cu probleme de control al greutăţii corporale şi pentru ei acest curs a avut o semnificaţie aparte, oferind o alternativă de conştientizare a efectelor negative şi stimulând energia blocată corporal în kilogramele în plus spre alegerea activă, directă, inteligent-dinamică a ceea ce te hrăneşte potrivit cu nevoile tale fizice şi emoţionale.
În dinamica procesului de educaţie alimentară holistă, cele 4 lecţii „Eşti cu ce te hrăneşti!” reprezintă plantarea unor seminţe netratate chimic din care aşteptăm cu nerăbdare să crească o generaţie întreagă de plante ecologice, sănătoase, proaspete, hrănitoare şi pline de energie!

« Pagina 1